Informații privind piața muncii: România

Nivel national - România

^{*Anii la care face referire acest raport variază, deoarece datele se bazează pe cele mai recente informații disponibile pentru fiecare indicator începând cu decembrie 2024.}

Piața muncii

La 1 ianuarie 2024, România avea aproximativ 19,1 milioane de locuitori. Produsul intern brut pe cap de locuitor era în 2022 de 14 900 EUR, cu 57,9 % mai mic decât media de 35 400 EUR pe cap de locuitor în UE-27. Între 2018 și 2022, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 41 %.

^{Note: nama_10r_2gdp, Statistics | Eurostat (europa.eu)}

În 2023, erau active pe piața muncii din România peste 8,2 milioane de persoane. Rata de ocupare a fost de 63 %, cu 7,4 puncte procentuale sub media UE-27 și cu 1,8 puncte procentuale mai mică față de 2018. În 2023, rata de ocupare a femeilor a fost de 54,3 %, cea a bărbaților de 71,7 %, iar cea a tinerilor de 18,7 %, toate sub media UE.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, data refer to working age population (15-64), youth age group (15-24)  Statistics | Eurostat (europa.eu)}

În 2023, rata șomajului a fost egală cu cea înregistrată în 2022. În 2023, rata șomajului a revenit la nivelul dinaintea pandemiei, când s-a situat la 4,3 % în 2018 și la 4 % în 2019. Rata șomajului este constant sub media UE-27. În 2023 a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mică în România decât în UE27, aproape egală cu media UE27.

În 2023, 99,7 % din forța de muncă activă era din România, 0,2 % din țări terțe. În UE-27, începând cu 2023, cea mai mare parte a forței de muncă provine din țara respectivă (85 % în medie), iar, în medie, o parte mai mică provine din țări străine (4,3 % din alte state membre ale UE și 10,5 % din țări terțe).

În 2022, majoritatea angajaților lucrau în industria prelucrătoare (24,2 %), urmată de comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (21,5 %), construcții (10,7 %) și transport și depozitare (9,2 %). Din punct de vedere al numărului de întreprinderi, majoritatea se regăsesc în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (29,1 %), activități profesionale, științifice și tehnice (12,1 %) și construcții (10,7 %).

În România, cea mai mare proporție a angajaților (32,8 %) lucra în întreprinderi mari, cu peste 250 de angajați. Aceste întreprinderi reprezentau doar 0,2 % din totalul întreprinderilor din țară, cu doar 1 680 de asemenea întreprinderi. 31,7 % din persoanele angajate lucrau în microîntreprinderi cu până la 9 angajați, 16,5% din persoanele angajate lucrau în întreprinderi mijlocii, cu 50 până la 249 de angajați, 11,1% din persoanele angajate lucrau în întreprinderi mici, cu 20 până la 49 de angajați și 7,9% din persoanele angajate lucrau în întreprinderi mici, cu 10 până la 19 angajați.

Locuri vacante

În 2024, în România, grupurile profesionale cu cea mai mare incidență de ocupații cu deficit de forță de muncă erau: Lucrători în construcții și meserii conexe (cu excepția electricienilor), Operatori la mașini și instalații fixe și Specialiști cu funcții administrative și comerciale, asimilați. Pe de altă parte, grupurile profesionale cu cel mai mare număr de ocupații excedentare erau Specialiștii asimilați în știință și inginerie, profesioniștii din domeniul juridic, social și cultural, precum și profesioniștii din domeniul științei și al ingineriei.

Aflați mai multe despre deficitul și excedentele de forță de muncă în Europa: Deficitul și excedentele de forță de muncă în Europa 2023 | Autoritatea Europeană a Muncii (europa.eu)

Rata locurilor de muncă vacante

În ceea ce privește rata locurilor de muncă vacante (definită ca numărul locurilor de muncă vacante exprimat ca procent din suma totală a posturilor ocupate și locurilor de muncă vacante), aceasta era în 2023 de 0,8 % în industrie, construcții și servicii, cu 2 puncte procentuale sub media UE-27. Această rată a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de 2022 și este în continuare peste situația dinaintea anului 2020, când se situa la doar 1,1 %.

^{Note: jvs_a_rate_r2, Statistics | Eurostat}

Sectoarele cu cele mai mari rate de posturi vacante erau activitățile din domeniul sănătății umane și asistenței sociale; învățământ; arte, divertisment și activități recreative; administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; servicii administrative și de asistență.

^{Note: jvs_a_rate_r2, Statistics | Eurostat}

Portaluri de locuri de muncă utilizate frecvent

Salarii

Salariul minim

De la 1 ianuarie 2024, salariul minim legal în România este stabilit la 663,24 EUR.

Câștigurile salariale brute și nete medii lunare

În 2023, salariul mediu brut al unei persoane necăsătorite era de 1 467 EUR, iar media UE27 de 3 417 EUR. Salariul net echivalent era de 925 EUR în România, față de 2 351 EUR în UE27. Față de 2018, câștigul salarial mediu brut a crescut cu 66,5% în România și cu 19,8% în UE27. În aceeași perioadă, salariile nete au crescut cu 66,4 % în România și cu 22,1 % în UE27.

^{Note: earn_nt_net, Single person earning 100% average, annual rates transformed into 12 monthly payments. Statistics | Eurostat (europa.eu)}

Tendințe

Du-te direct la Îmbătrânirea populației active | Aspecte legate de remunerare | Emigrare | Munca de la distanță | Șomajul

Îmbătrânirea populației active

Îmbătrânirea populației a crescut între 2012 și 2022. Potrivit comunicatului de presă al Institutului Național de Statistică privind populația rezidentă la 1 ianuarie 2024, îmbătrânirea demografică s-a accentuat, ajungând la 123,8 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Prin urmare, pe baza estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, în următorii zece ani, România ar putea avea pe piața muncii de trei ori mai multe persoane active cu vârsta peste 65 de ani. (Sursa: Centrul pentru economie și societate București, https://cesbucharest.com/insights/). Pentru a menține pe piața muncii forța de muncă în vârstă, Serviciul public de ocupare stimulează angajatorii să ocupe locurile de muncă vacante, inclusiv prin angajarea șomerilor care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc condițiile de pensionare. Serviciul public de ocupare acordă subvenții pentru angajatori și prime pentru șomerii înregistrați care obțin un contract de muncă; solicitanții de locuri de muncă trebuie să fie înregistrați ca șomeri la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă (www.anofm.ro).

Aspecte legate de remunerare (de exemplu, salariul minim, venitul de subzistență, subvenții)

Pentru a mări atractivitatea pieței muncii și a menține o forță de muncă adecvată, Guvernul României mărește anual salariul minim brut lunar pe economie. În 2024, salariul minim pe economie este de 3 700 de lei, reprezentând baza la care angajatorii pot adăuga diverse stimulente financiare pentru a mări interesul pentru locurile de muncă (de exemplu bonuri de masă, costuri de transport, asigurări de sănătate, alte beneficii). Pentru 2025 se estimează majorarea salariului minim brut lunar de la 3 700 de lei la 4 050 de lei. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, salariul minim net mediu, în august 2024, se câștiga în activități economice precum confecționarea de articole de îmbrăcăminte (4 863 de lei) și servicii de cazare și alimentație publică (5 300 de lei), iar salariul maxim se plătea în profesii din domeniul fabricării cocsului și produselor petroliere rafinate (16 822 de lei), precum și pentru programare informatică, consultanță și activități conexe; activități de servicii informatice (18 064 de lei).

Emigrare

Potrivit Raportului anual pe 2023 privind mobilitatea forței de muncă în interiorul UE, Ancheta asupra forței de muncă din UE arată că, în 2022, lucrătorii mobili români continuă să fie grupul cel mai mare, reprezentând 25 % (2,1 milioane) din lucrătorii mobili din UE. În același timp, din cei aproximativ 656 000 de lucrători mobili care s-au întors în țările de origine, cea mai mare destinație de întoarcere este România, cu 119 000 de oameni care se întorc. Datele Ministerului Afacerilor Externe arată că majoritatea celor 5,7 milioane de români care au plecat în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, SUA și Canada și lucrează în principal în agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT. (Sursa: Centrul pentru Economie și Societate București, https://cesbucharest.com/insights/) Potrivit Inspecției Muncii, în primul semestru al anului 2024, 13 800 de lucrători români au fost plasați în străinătate, din care 31 % în Germania, 19 % în Austria, 13 % în Țările de Jos, în alte țări din UE și din afara UE.

Munca de la distanță

În 2023, 2,1% dintre persoanele angajate din România lucrau uneori de acasă, comparativ cu 13,3% în UE27. În plus, 1,2% dintre persoanele angajate din România lucrau de obicei de acasă, în timp ce în UE27 a fost de 8,9%.

^{Note: lfsa_ehomp, Product - Datasets - Eurostat}

Șomajul (de exemplu, pe termen lung, în rândul tinerilor, al femeilor, structural sau în rândul celor slab calificați)

În 2024, rata șomajului înregistrat a fost constantă, fluctuând între 3 % în ianuarie și 3,14 % în septembrie. Potrivit bazei de date a ANOFM, în septembrie 2024, din 250 000 de șomeri înregistrați, 132 000 erau bărbați și 118 000 femei; 61,7 % din totalul șomerilor fiind greu și foarte greu angajabili, slab sau deloc calificați. Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) este în continuare mare (23,2 %), înregistrat în perioada aprilie-iunie 2024. (Sursa: Institutul Național de Statistică, https://insse.ro/cms/) Pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă angajatorilor subvenții pentru fiecare șomer angajat din categorii vulnerabile, inclusiv categoria NEET. Potrivit Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, până în 2030, România va avea nevoie de peste 600 000 de oameni care să ocupe locuri de muncă înalt calificate, de exemplu specialiști IT, juridici sau în domeniul sănătății (Sursa: Centrul pentru economie și societate București, https://cesbucharest.com/insights/).

Regiunea Nord-Vest

Cu 2 531 913 locuitori, regiunea Nord-Vest reprezenta în 2023 aproximativ 13,3 % din populația României.

Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la inflație (PPS), în regiunea Nord-Vest era de 39 % din media UE27, sub media națională de 42,1 %.

Regiunea Nord-Vest este alcătuită din județele: Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Ponderea ocupării pe sectoare economice este următoarea: servicii (42,5 %), industrie (26,8 %), agricultură, silvicultură și pescuit (12,1 %), construcții (9,1 %), transport (6,7 %), hoteluri și restaurante (2,8 %).

Multe ramuri industriale și un număr important de companii străine sunt reprezentate la nivel local, unele fiind situate în parcuri industriale: Tetarom Cluj, Satu-Mare, Bistrița, Turda. Regiunea are a doua concentrație de companii TIC din România, Clujul ocupând locul doi, după București, în furnizarea de servicii TIC. Munca la distanță este frecventă, în special în sectoarele administrativ, IT și financiar.

Regiunea are o puternică rețea de universități care furnizează lucrători cu înaltă calificare, majoritatea cu sediul în Cluj-Napoca și Oradea, Universitatea Babeș-Bolyai fiind universitatea românească clasată cel mai bine la nivel internațional. Angajatorii recrutează la nivel local și din străinătate în domeniul TIC și al turismului.

În 2023 erau active pe piața muncii din regiunea Nord-Vest peste 1 114 000 de persoane. 19,4 % aveau studii superioare, 64,2 % studii secundare și 16,4 % studii primare. Rata de ocupare în regiunea Nord-Vest era în 2023 de 51,5 %, cu 2,9 puncte procentuale peste media națională din România și în concordanță cu cifrele din 2022.

Rata de ocupare a femeilor în 2023 era de 43,1 %, cea a bărbaților de 60,5 %, iar cea a tinerilor de 17,4 %. Ratele de ocupare pentru femei și bărbați erau peste media națională, iar rata de ocupare a tinerilor sub media națională.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, Statistics | Eurostat (europa.eu), data refer to age group 15 years or over}

Rata șomajului în regiunea Nord-Vest era în 2023 de 3 %, cu 2,6 puncte mai mică decât media națională în același an și la fel ca în anul precedent.

^{Note: lfst_r_lfu3rt, Statistics | Eurostat, data refer to age group 15 years or over}

Locuri vacante

Principalele locuri de muncă vacante din regiune, pe ocupații: 

• Muncitori în industria prelucrătoare
• Muncitori necalificați în construcții
• Șoferi de autocamioane și mașini de mare tonaj
• Vânzători în magazine
• Curieri, comisioneri
• Manipulanți de marfă
• Administratori de clădiri
• Ajutori la prepararea produselor alimentare de tip „fast food”

Deficite

Principalele deficite de forță de muncă, pe ocupații: 

• Muncitori necalificați în construcții
• Șoferi de autocamioane și mașini de mare tonaj
• Curieri, comisioneri
• Administratori de clădiri
• Ajutori la prepararea produselor alimentare de tip „fast-food”
• Agenți de securitate
• Asamblori de mașini și echipamente mecanice
• Electricieni construcții și asimilați

Excedente

Principalele excedente de forță de muncă pe ocupații: 

• Manipulanți de marfă
• Muncitori necalificați în culturi vegetale și creșterea animalelor
• Îngrijitori la domiciliu
• Tehnicieni pentru operațiuni în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor
• Montatori și reparatori de tehnologii de informație și comunicații
• Tehnicieni în științele vieții (excluzând tehnicienii din medicină)
• Mecanici și reparatori de mașini agricole și industriale
• Consultanți în agricultură, silvicultură și piscicultură

Regiunea Centru

Cu 2 280 856 de locuitori, regiunea Centru reprezenta în 2023 aproximativ 12 % din populația României.

Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la inflație (PPS), în regiunea Centru era de 39,8 % din media UE27, sub media națională de 42,1 %.

Regiunea Centru este compusă din următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu.

Ponderea ocupării pe sectoare economice este următoarea: servicii (42,4 %), industrie (29,8 %), agricultură, silvicultură și pescuit (9,3 %), construcții (8,4 %), transport (6,5 %), hoteluri și restaurante (3,6 %).

Regiunea continuă să înregistreze tendințe demografice negative, ceea ce duce la reducerea semnificativă a populației în vârstă de muncă. Specificul industrial este mai pronunțat în județele Brașov și Sibiu. Profilul industrial al regiunii este dat de industria auto, aeronautică, farmaceutică, metalurgie, prelucrarea lemnului și industria ușoară, sectorul IT. În ceea ce privește serviciile care înregistrează creștere, acestea sunt telecomunicațiile, transporturile (în special cele rutiere și aeriene - în 2023 s-a inaugurat Aeroportul Internațional Brașov), sectorul financiar-bancar, turismul.

Ocuparea în turism este frecventă tot anul, mai ales în județele Brașov și Sibiu. Angajatorii recrutează atât pe plan local, cât și din străinătate; limba de lucru este în principal româna, iar în turism se acceptă limba engleză.

În 2023 erau active pe piața muncii din regiunea Centru peste 917 900 de persoane. 22,2 % aveau studii superioare, 65,5 % studii secundare și 12,3 % studii primare. Rata de ocupare în regiunea Centru a fost în 2023 de 46,6 %, cu 2 puncte procentuale sub media națională din România și cu 1,2 puncte procentuale mai mică decât în 2022.

Rata de ocupare a femeilor în 2023 a fost de 38,7 %, bărbații având o rată de ocupare de 55,1 %, iar pentru tineri, rata de ocupare a fost de 14,9 %, toate sub media națională.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, Statistics | Eurostat (europa.eu), data refer to age group 15 years or over}

Rata șomajului în regiunea Centru a fost de 4,6 % în 2023, în concordanță cu media națională din același an și în concordanță cu anul precedent.

^{Note: lfst_r_lfu3rt, Statistics | Eurostat, data refer to age group 15 years or over}

Locuri vacante

Principalele locuri de muncă vacante pe ocupații în regiune: 

• Muncitori necalificați în construcții
• Muncitori în industria prelucrătoare
• Vânzători în magazine
• Personal de serviciu în birouri, hoteluri și alte instituții
• Confecționeri mobilier din lemn și alți lucrători asimilați
• Ospătari
• Asamblori de mașini sau echipamente mecanice
• Manipulanți de marfă
• Muncitori constructori în lucrări de beton și asimilați
• Instalatori și montatori de țevi
• Zidari și asimilați
• Agenți de servicii comerciale
• Șoferi de autocamioane și mașini de mare tonaj
• Vânzători în magazine
• Șoferi de autoturisme și camionete Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Deficite

Principalele deficite de forță de muncă pe ocupații: 

• Muncitori necalificați în construcții
• Vânzători în magazine
• Personal de serviciu în birouri, hoteluri și alte instituții
• Confecționeri mobilier din lemn și alți lucrători asimilați
• Ospătari
• Asamblori de mașini sau echipamente mecanice
• Instalatori și montatori de țevi
• Muncitori constructori în lucrări de beton și asimilați
• Zidari și asimilați
• Șoferi de autocamioane și mașini de mare tonaj
• Agenți de servicii comerciale
• Vânzători în magazine
• Reglori și operatori de mașini-unelte
• Șoferi de autoturisme și camionete
• Agenți de securitate

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Excedente

Principalele excedente de forță de muncă pe ocupații: 

• Muncitori în industria prelucrătoare
• Manipulanți de marfă
• Muncitori necalificați în culturi vegetale și creșterea animalelor
• Ambalatori
• Muncitori necalificați în lucrări publice
• Tehnicieni în științele vieții (excluzând tehnicienii din medicină)
• Traducători, interpreți și alți lingviști
• Mecanici de mașini agricole și industriale
• Coafori/frizeri
• Lucrători de îngrijire personală la domiciliu
• Consultanți în agricultură, silvicultură și piscicultură
• Lucrători meseriași în executarea de produse artizanale din textile, piele și materiale similare
• Cizmari și asimilați
• Consultanți și funcționari la agenții de voiaj
• Constructori de case

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Regiunea Nord-Est

Cu 3 224 213 locuitori, regiunea Nord-Est reprezenta în 2023 aproximativ 16,9 % din populația României.

Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la inflație (PPS), în regiunea Nord-Est a fost de 25,7% din media UE27, mult sub media națională de 42,1%.

Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune a României ca număr de locuitori și suprafață, fiind formată din județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui. Ponderea ocupării pe sectoare economice este următoarea: servicii (44,1 %), industrie (20,1 %), agricultură, silvicultură și pescuit (17,5 %), construcții (10 %), transport (5,6 %), hoteluri și restaurante (2,7 %). Datorită centrelor universitare din regiune, cum ar fi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, forța de muncă are un nivel ridicat de educație, în special în sectoarele tehnologiei și afacerilor. Regiunea găzduiește unele dintre cele mai mari companii informatice, în special în Iași. Munca la distanță este frecventă, în special în sectoarele administrativ, IT și financiar. Alte industrii importante sunt prelucrarea lemnului, textilele, încălțămintea și finisarea pieilor, mașini și aparate electrice, industria chimică.

În 2023 erau active pe piața muncii din regiunea Nord-Est peste 1 358 300 de persoane. 15,8 % aveau studii superioare, 63,4 % studii secundare și 20,8 % studii primare. Rata de ocupare în regiunea Nord-Est a fost în 2023 de 49 %, cu 0,4 puncte procentuale peste media națională din România și cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât în 2022.

Rata de ocupare a femeilor în 2023 era de 38,8 %, cea a bărbaților fiind de 59,6 % și cea a tinerilor de 21 %. Rata de ocupare a femeilor era sub media națională, iar rata de ocupare a bărbaților și a tinerilor peste media națională.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, Statistics | Eurostat (europa.eu), data refer to age group 15 years or over}

Rata șomajului în regiunea Nord-Est era în 2023 de 5,9%, cu 0,3 puncte peste media națională din același an și în scădere față de la 6,6% în anul precedent.

^{Note: lfst_r_lfu3rt, Statistics | Eurostat, data refer to age group 15 years or over}

Locuri vacante

Principalele locuri de muncă vacante, pe ocupații, în regiune: -Muncitori în construcții de clădiri - Muncitori în industria prelucrătoare - Șoferi de camioane și mașini de mare tonaj - Vânzători în magazine - Operatori de mașini de cusut - Personal de serviciu în birouri, hoteluri și alte instituții.

Deficite și excedente de forță de muncă

Principalele deficite de forță de muncă, pe ocupații: -Șoferi de camioane și camioane grele -Operatori de mașini de cusut -Vânzători în magazine - Personal de serviciu în birouri, hoteluri și alte instituții -Agenți de securitate -Ipsosari Principalele excedente de forță de muncă, pe ocupații: -Muncitori în ferme cu culturi mixte și creșterea animalelor - Cultivatori de culturi de câmp și legume - Muncitori în industria prelucrătoare - Muncitori forestieri - Îngrijitori la domiciliu - Mecanici și reparatori de mașini agricole și industriale

Regiunea Sud-Est

Cu 2 353 162 de locuitori, regiunea Sud-Est reprezenta în 2023 aproximativ 12,3 % din populația României.

Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la inflație (PPS), în regiunea Sud-Est era de 33,6% din media UE27, sub media națională de 42,1%.

Regiunea Sud-Est, a doua regiune a țării ca mărime, este alcătuită din județele: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

Ponderea ocupării pe sectoare economice este următoarea: servicii (42,2 %), industrie (21,3 %), agricultură, silvicultură și pescuit (14,4 %), construcții (11,1 %), transport (7,6 %), hoteluri și restaurante (3,4 %). Locurile de muncă sezoniere sunt frecvente în turism, în special vara.

Regiunea are o industrie diversificată: petrochimie, metalurgie, construcții de mașini, materiale de construcții, industrie alimentară. De asemenea, există unități industriale importante: siderurgie și petrochimie, fabrici de hârtie, fabrici de panificație, petrochimia de la Năvodari, centrala nucleară de la Cernavodă, precum și șantiere navale la Brăila, Galați, Tulcea, Mangalia și Constanța. Alte sectoare importante sunt transportul maritim și transportul pe căile navigabile interioare, operațiunile portuare, agricultura și viticultura; acestea sunt competitive, cu cerere permanentă de lucrători calificați și necalificați. Angajatorii recrutează atât pe plan local, cât și din străinătate; limba de lucru este în principal româna, iar în turism se acceptă limba engleză.

În 2023 erau active pe piața muncii din regiunea Sud-Est peste 931 300 de persoane. 16,6 % aveau studii superioare, 62,2 % studii secundare și 21,2 % studii primare. Rata de ocupare în regiunea Sud-Est era în 2023 de 43,1 %, cu 5,5 puncte procentuale sub media națională din România și cu 1,2 puncte procentuale mai mică decât în 2022.

Rata de ocupare a femeilor în 2023 era de 33,1 %, cea a bărbaților fiind de 54 % și cea a tinerilor de 20,9 %. Ratele de ocupare pentru femei și bărbați erau sub media națională, iar rata de ocupare a tinerilor peste media națională.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, Statistics | Eurostat (europa.eu), data refer to age group 15 years or over}

Rata șomajului în Sud-Est era în 2023 de 9,1 %, cu 3,5 puncte peste media națională din același an și cu o creștere de la 7,3 % în anul precedent.

^{Note: lfst_r_lfu3rt, Statistics | Eurostat, data refer to age group 15 years or over}

Locuri vacante

Principalele locuri de muncă vacante pe ocupații în regiune: 

• Muncitori necalificați în construcții de locuințe
• Muncitori în industria prelucrătoare
• Agenți de securitate
• Vânzători în magazine
• Confecționeri-montatori structuri metalice
• Manipulanți de marfă
• Ajutori la prepararea produselor alimentare de tip „fast food”
• Sudori și debitatori autogen
• Ospătari
• Curieri, comisioneri și hamali
• Muncitori în lucrări publice
• Comercianți
• Montatori izolații
• Șoferi de autoturisme și camionete
• Muncitori necalificați în culturi vegetale și creșterea animalelor 

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Deficite

Principalele deficite de forță de muncă pe ocupații: 

• Vânzători din ușă la ușă
• Muncitori necalificați în construcții de locuințe
• Colectori de gunoaie și materiale de reciclare
• Montatori izolații
• Curieri, comisioneri
• Zugravi, vopsitori și asimilați
• Ospătari
• Dulgheri și tâmplari
• Agenți de securitate
• Sudori și debitatori autogen
• Preparatori și montatori de structuri metalice
• Muncitori constructori în lucrări de beton și asimilați
• Șoferi de autoturisme și camionete
• Vânzători în magazine
• Șoferi de autocamioane și mașini de mare tonaj 

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Excedente

Principalele excedente de forță de muncă pe ocupații: 

• Muncitori necalificați în culturi vegetale și creșterea animalelor
• Traducători, interpreți și alți lingviști
• Profesori în învățământul secundar
• Tehnicieni în domeniul fizicii și ingineriei
• Juriști
• Lucrători în domeniul serviciilor personale
• Tehnicieni în științele vieții (excluzând tehnicienii din medicină)
• Sociologi, antropologi și asimilați
• Consultanți și funcționari la agențiile de voiaj
• Supraveghetori curățenie și gospodărie în birouri, hoteluri și alte incinte
• Lucrători meseriași în executarea de produse artizanale din textile, piele și materiale similare
• Antrenori, instructori și funcționari din domeniul sportului
• Operatori la mașini și instalații pentru fabricarea produselor chimice
• Psihologi
• Tehnicieni în ingineria telecomunicațiilor 

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Regiunea Sud-Muntenia

Cu 2 841 139 de locuitori, regiunea Sud-Muntenia reprezenta în 2023 aproximativ 14,9 % din populația României.

Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la inflație (PPS), în regiunea Sud-Muntenia era de 31,9 % din media UE27, cu mult sub media națională de 42,1 %.

Regiunea Sud-Muntenia este compusă din județele: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman.

Ponderea ocupării pe sectoare economice este următoarea: servicii (54,8 %), industrie (26,6 %), agricultură, silvicultură și pescuit (16,2 %), construcții (8,9 %), transport (7,4 %), hoteluri și restaurante (2,3 %).

O caracteristică a regiunii este că județele au două profiluri extrem de diferite: județele din nord - Argeș, Dâmbovița și Prahova - oferă o bază industrial-regională impresionantă, iar celelalte județe din sud - Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman au tradiție în producția agricolă și agroalimentară.

În 2023 erau active pe piața muncii din Sud-Muntenia peste 1 209 800 de persoane. 14,9 % aveau studii superioare, 68,7 % studii secundare și 16,4 % studii primare. Rata de ocupare în Sud-Muntenia a fost în 2023 de 46,7 %, cu 1,9 puncte procentuale sub media națională din România și în concordanță cu cifrele din 2022.

Rata de ocupare a femeilor în 2023 era de 34,9 %, cea a bărbaților fiind de 59,5 % și cea a tinerilor de 20,7 %. Rata de ocupare a femeilor era sub media națională, iar cea a bărbaților și a tinerilor peste media națională.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, Statistics | Eurostat (europa.eu), data refer to age group 15 years or over}

Rata șomajului în regiunea Sud-Muntenia a fost în 2023 de 7,8 %, cu 2,2 puncte peste media națională din același an și în concordanță cu anul precedent.

^{Note: lfst_r_lfu3rt, Statistics | Eurostat, data refer to age group 15 years or over}

Locuri vacante

Principalele locuri de muncă vacante pe ocupații în regiune: 

• Muncitori necalificați în construcții de locuințe
• Muncitori în industria prelucrătoare
• Manipulanți de marfă
• Agenți de securitate

Deficite

Principalele deficite de forță de muncă pe ocupații: 

• Manipulanți de marfă
• Șoferi de autocamioane și mașini de mare tonaj
• Agenți de securitate
• Administratori de clădiri

Excedente

Principalele excedente de forță de muncă pe ocupații: 

• Muncitori în industria prelucrătoare
• Muncitori necalificați în culturi vegetale și creșterea animalelor
• Muncitori în lucrări publice
• Îngrijitori la domiciliu

Bucureşti-Ilfov

Cu 2 290 125 de locuitori, Bucureștiul reprezenta în 2023 aproximativ 12 % din populația României.

Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la inflație (PPS), în București a fost de 99,4 % din media UE27, mult peste media națională de 42,1 %.

Regiunea București-Ilfov este compusă din județul Ilfov și municipiul București.

Ponderea ocupării pe sectoare economice este următoarea: servicii (65,3 %), industrie (12,8 %), construcții (12%), transporturi (5,7 %), hoteluri și restaurante (3,1 %), agricultură, silvicultură și pescuit (1,1 %).

București-Ilfov este regiunea cea mai dezvoltată, cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din țară, caracterizată prin rata cea mai mică a șomajului. Economia regiunii este dominată de servicii, în timp ce activitățile de comerț, depozitare, distribuție și construcții se dezvoltă rapid.

Cele 33 de universități din regiune, cele mai renumite fiind Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Universitatea Politehnica din București și Universitatea din București, contribuie la nivelul ridicat de educație al forței de muncă. Deși multe IMM-uri preferă talentele locale, există și o recrutare internațională semnificativă, în special pentru lucrătorii cu înaltă calificare din domeniul tehnologiei, ingineriei, construcțiilor, finanțelor, hotelurilor și restaurantelor.

Limba de lucru este româna, dar întreprinderile internaționale necesită adesea limba engleză sau alte limbi.

În 2023, erau active pe piața muncii din București peste 1 168 800 de persoane. 42,5 % aveau studii superioare, 53,3 % studii secundare și 4,2 % studii primare. Rata de ocupare în București a fost în 2023 de 59,5 %, cu 10,9 puncte procentuale peste media națională din România și în concordanță cu cifrele din 2022.

Rata de ocupare a femeilor în 2023 a fost de 53,7 %, bărbații au avut o rată de ocupare de 66,3 %, iar pentru tineri, rata de ocupare a fost de 23,7 %, toate peste media națională.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, Statistics | Eurostat (europa.eu), data refer to age group 15 years or over}

În București, rata șomajului a fost în 2023 de 2,8 %, cu 2,8 puncte sub media națională din același an și în concordanță cu anul precedent.

^{Note: lfst_r_lfu3rt, Statistics | Eurostat, data refer to age group 15 years or over}

Locuri vacante

Principalele locuri de muncă vacante din regiune, pe ocupații: 

• Curieri, comisioneri
• Muncitori necalificați în construcții
• Manipulanți de marfă
• Vânzători în magazine
• Ambalatori manuali -Agenți de securitate
• Muncitori în industria prelucrătoare
• Ajutori la prepararea produselor alimentare de tip „fast-food”
• Personal de serviciu în birouri, hoteluri și alte instituții
• Conducători auto de autoturisme și camionete
• Administratori de clădiri
• Zidari și asimilați
• Ajutoare în bucătărie
• Brokeri comerciali
• Vânzători din ușă în ușă 

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Deficite

Principalele deficite de forță de muncă, pe ocupații: 

• Curieri, comisioneri
• Muncitori necalificați în construcții
• Manipulanți de marfă
• Vânzători în magazine
• Agenți de securitate
• Ambalatori
• Ajutori la prepararea produselor alimentare de tip „fast food”
• Personal de serviciu în birouri, hoteluri și alte instituții
• Zidari și asimilați
• Ospătari
• Dulgheri și tâmplari
• Parchetari, linoliști, mozaicari și faianțari
• Proiectanți de software
• Sudori și debitatori autogen
• Preparatori și montatori structuri metalice 

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Excedente

Principalele excedente de forță de muncă, pe ocupații: 

• Psihologi
• Traducători, interpreți și alți lingviști
• Îngrijitori la domiciliu
• Profesori în învățământul secundar
• Marinari, navigatori și asimilați
• Cizmari și asimilați
• Consultanți în agricultură, silvicultură și piscicultură
• Învățători
• Specialiști în arte vizuale
• Designeri produse și îmbrăcăminte
• Operatori la mașini și utilaje din industria încălțămintei
• Muzicieni, interpreți de muzică și compozitori
• Fotografi
• Filozofi, istorici și specialiști în științe politice
• Tehnicieni în științele vieții (excluzând tehnicienii din medicină) 

Sursa: Baza de date ANOFM (SPO)

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Cu 1 861 680 de locuitori, regiunea Sud-Vest Oltenia reprezenta în 2023 aproximativ 9,8 % din populația României.

Produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la inflație (PPS), în Sud-Vest Oltenia a fost de 31,9 % din media UE27, mult sub media națională de 42,1 %.

Regiunea Sud-Vest Oltenia este compusă din următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea.

Ponderea ocupării pe sectoare economice este următoarea: servicii (40,2 %), industrie (22,9 %), agricultură, silvicultură și pescuit (17,6 %), construcții (10,6 %), transport (5,9 %), hoteluri și restaurante (2,8 %).

Principalele industrii din regiune sunt metalurgia (reprezentată de producătorul de aluminiu - ALRO Slatina), electrotehnica, producția de energie (reprezentată de Complexul Energetic Oltenia), industria auto, industria chimică (producătorul Oltchim SA), industria alimentară, industria ușoară și materialele de construcții. Agricultura are un rol important în regiune, prin diverse culturi agricole, pomicultură, viticultură, zootehnie, silvicultură.

Regiunea beneficiază de un centru universitar cu tradiție în Craiova, care pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru piața muncii. Infrastructura de transport este diversificată, sprijinind economia. Turismul este bine dezvoltat și se caută lucrători calificați/necalificați.

În 2023 erau active pe piața muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia peste 769 600 de persoane. 20,1 % aveau studii superioare, 65,7 % studii secundare și 14,2 % studii primare. Rata de ocupare în regiunea Sud-Vest Oltenia a fost în 2023 de 44,5 %, cu 4,1 puncte procentuale sub media națională din România și cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât în 2022.

Rata de ocupare a femeilor în 2023 a fost de 36,7 %, bărbații având o rată de ocupare de 52,7 %, iar tinerii de 16,4 %, toate sub media națională.

^{Note: lfst_r_lfe2emprt, Statistics | Eurostat (europa.eu), data refer to age group 15 years or over}

Rata șomajului în regiunea Sud-Vest Oltenia a fost în 2023 de 8,9 %, cu 3,3 puncte procentuale peste media națională din același an și în concordanță cu anul precedent.

^{Note: lfst_r_lfu3rt, Statistics | Eurostat, data refer to age group 15 years or over}

Locuri vacante

Principalele locuri de muncă vacante pe ocupații în regiune: 

• Muncitori necalificați în construcții de locuințe
• Muncitori în industria prelucrătoare
• Manipulanți de marfă
• Asistenți vânzări în magazine
• Confecționeri-montatori structuri metalice
• Agenți de securitate

Deficite

Principalele deficite de forță de muncă pe ocupații: 

• Vânzători în magazine
• Manipulanți de marfă
• Vânzători din ușă în ușă
• Agenți de securitate
• Ajutori la prepararea produselor alimentare de tip „fast food”
• Sudori și debitatori autogen

Excedente

Principalele excedente de forță de muncă pe ocupații: 

• Agricultori și lucrători calificați în culturi de câmp și legumicultură
• Muncitori în lucrări publice
• Muncitori necalificați în culturi vegetale și creșterea animalelor
• Tehnicieni în științele vieții (excluzând tehnicienii din medicină)
• Ghizi
• Traducători, interpreți și alți lingviști